Manastirea Cozia este situata la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, cu hramul Sf. Treime.
La inceput a fost cunoscuta sub numele de Manastirea Nucet abia mai tarziu primind numele de Cozia, dupa muntele din vecinatate. Zidita intre anii 1386-1388 si 1393 aceasta manastire este una din cele mai importante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Batran.
Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino.
Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. In Biserica Mare, cu hramul “Sfanta Treime“, s-a pastrat pictura originara si anume in naos, unde, pe pereti de vest, sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino. In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605.
Singurele obiecte ramase de pe vremea domnitorului sunt doua clopote care au fost luate de mai-marii bisericii si duse unul la Episcopia Ramnicului si cel de-al doilea la Episcopia Argesului. Epitaful lui Mircea cel Batran a ajuns si el la Muzeul de Arta de la Bucuresti, la Cozia ramanand doar o bucata din placa de mormant a domnitorului. De asemenea, tot de pe vremea lui dateaza modelul de cruce voievodala care se afla si acum pe turla manastirii.
Manastirea are doua paraclise, unul din zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului, asezat in coltul de sud-est al manastirii, datand din 1583 iar celalalt, brancovenesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida avand doua case boltite si un foisor ce dateaza din anii 1710-1711.
Bolnita se afla pe partea cealalta a soselei, avand hramul Sfintii Apostoli fiind zidita intre anii 1542-1543 de Petre Voievod. Pe latura estica a acestui corp de cladiri este amenajat un muzeu in care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult.
