Gardul viu se poate obtine prin plantarea alaturata a unor arbusti sau arbori decorativi. Acestia se planteaza, de obicei, primavara sau toamna, la sfarsitul lui octombrie, dar si la inceput de noiembrie. Exista multe specii de gard viu, iar fiecare o poate alege pe cea potrivita in functie de cat de inalt va creste gardul si de dimensiunea pe care o va atinge o data ajuns la maturitate. Gladita este un tip de arbore tepos care poate ajunge si la 40 m inaltime, dar poate fi mentinut prin tundere regulata la 1,2-2 m maxim.
Un gard viu format exclusiv din gladita va impiedica intrarea musafirilor nepoftiti in gradina dumneavoastra. Un alt arbore care poate fi folosit pe post de gard viu este paducelul (ceaiul de paducel este bun in tratamentul hipertensiunii arteriale, dar nu luat in acelasi timp cu diverse medicamente de inima, ci doar in cadrul unui tratament naturist). Daca va doriti garduri vii inalte, plantati molizi, tuia sau brad, care de asemenea reactioneaza foarte bine la tuns. Dar daca va doriti un gard viu care sa nu depaseasca inaltimea de 1,5 m, atunci alegeti pentru gradina dumneavoastra liliacul, iasomia, catina, zmeurul, lemnul cainesc sau spiraea. Arborii speciali pentru formarea unui gard viu se planteaza pe un rand sau doua, intercalate; distanta intre plante trebuie sa fie de maxim 2,5 m, iar intre arbustii de pe un rand de maxim 1,5 m.
Tuia se poate planta si pe un singur rand si la distanta de 50 cm unele de altele. Desigur, distantele se aleg in functie de cat de mult se va dezvolta arborele sau arbustul si de cum va arata la maturitate. Santurile pentru plantarea arbustilor trebuie sa fie adanci de 60 cm si late cam de 75 cm. Dupa plantare, de-a lungul gardului viu se vor intinde cateva randuri de sarma pentru protectia pomilor. Intretinerea gardurilor vii nu necesita un efort deosebit fata de celelalte plante din gradina dumneavoastra, singurul lucru facut in plus fiind tunderea in luna iunie, dar si toamna tarziu. Fotograf: graur razvan ionut
