Parintii in concediu, fara copii?

De la inceput trebuie precizat faptul, ca e vorba de familii care au copii mai mici, ce nu au ajuns inca la etapa adolescentei. Pentru acesti parinti, ideea petrecerii unui concediu fara copiii lor, produce diverse reactii total diferite: unii nici nu concep faptul ca ar putea pleca in concediu numai ei doi, si pe copii sa-i lase acasa; altii sunt la polul opus, si nici nu le trece prin cap sa-si ia si copiii in concediu cu ei, considerand ca asta-i pentru adulti, si ca-i vor trimite in tabere, atunci cand va fi cazul; iar alti parinti ar da orice sa aiba posibilitatea sa-si lase copiii acasa, macar pentru cateva zile, si ei sa poata pleca intr-o minivacanta!

Cea mai corecta abordare pentru toata lumea este ca o familie sa petreaca o parte din concediu impreuna cu totii, parinti si copii, si cealalta parte, oricat de scurta, sa fie rezervata numai pentru mama si tata. In acest articol vom vorbi despre importanta plecarii parintilor intr-un concediu care sa fie numai al lor, fara sa-i mai ia si pe copii. Acest lucru e valabil si pentru familiile monoparentale, in care un parinte isi creste singur copilul/copiii, si el are nevoie de un timp numai al lui, departe de familie.

Parintii sunt si ei oameni, cu dorinte, nevoi, frustrari, si care desi in majoritatea timpului isi pun copiii pe primul plan, trebuie sa gaseasca momente in care sa se ocupe si de ei, sa ajunga si ei in prim-plan, si copiii sa treaca in plan secund. Un astfel de moment este plecarea intr-o vacanta, departe de cei de acasa. Ca sa fie un succes, aceasta are si ea cateva reguli ce trebuie respectate:

-parintii sa plece cu inima deschisa, fara regrete, fara sa se simta vinovati, si cu credinta puternica ca merita acest timp numai al lor;

-sa se relaxeze si sa se bucure de timpul petrecut acolo, fara sa stea incordati si numai cu gandul la ce se intampla acasa, telefonand de zece ori pe zi si ingrijorandu-se pentru orice flecustet;

-sa valorifice la maxim faptul ca sunt impreuna, lipsiti de obligatii, si sa traiasca intens aceasta perioada placuta;

-sa puna in practica toate lucrurile pe care si-au dorit sa le faca, si pe care mereu le-au amanat;

-sa se focuseze pe discutii cu subiecte cat mai diverse, orice in afara de copii si probleme (concediul nu este o sedinta pentru gasirea de solutii si ingrijorari legate de viitor)

-sa se rasfete unul pe celalalt cat de mult, in orice fel posibil, fizic, sentimental, culinar, cu experiente noi si orice le face placere (macar in concediu sa se concentreze asupra propriilor lor placeri, daca acasa nu o fac)

-evident ca trebuie sa evite certurile, dezgroparea unor neintelegeri mai vechi, atitudinea critica fata de partener si in general, exprimarea nemultumirilor acumulate (multi parinti, vazandu-se fata in fata si fara ‚audienta’, incep sa-si descarce unul pe celalalt toata tensiunea acumulata in ei de o buna bucata de timp, si pana reusesc sa se calmeze si sa se impace, s-a terminat concediul)

-niciunul nu trebuie sa incerce sa o faca pe seful si sa preia conducerea, impunand numai ceea ce vrea el, considerand ca e timpul lui liber pe care l-a asteptat atata, si deci numai el are dreptul sa hotarasca; este timpul amandurora, in egala masura, si trebuie sa profite de el impreuna, ca un cuplu;

-amandoi sa-si stabileasca inainte de plecare o gama de activitati pe care ar dori sa le faca la destinatie, sa-si selecteze niste obiective si trasee din ghidurile turistice, pentru a avea macar o idee despre programul lor din concediu, astfel incat sa profite cat de mult se poate de acesta; e important, pentru ca multi parinti obisnuiti cu o rutina zilnica, in care se ocupa de copii, merg la servici, fac piata, rezolva treburile casei, si uite-asa a venit noaptea, si a doua zi o iau de la inceput, cand se vad eliberati de toate aceste griji, si nu mai au un program stabilit, se blocheaza si traiesc paradoxul ca nu stiu ce sa faca cu atata timp liber; de aceea, pentru a nu avea un concediu ratat, sa-l structureze dinainte;

-un alt lucru pe care sa-l discute inainte de concediu, este faptul ca unul dintre parinti s-ar putea sa aiba doar o singura dorinta: sa doarma cat mai mult posibil, iar celalalt sa-si doreasca sa faca cat mai multe activitati; fiecare are argumentele lui, si de-aici o cearta sigura; bineinteles ca un concediu e facut si pentru somn dar si pentru odihna activa, de aceea, cei doi trebuie sa gaseasca un echilibru multumitor intre cele doua.

Deci, daca parintii tin cont de aceste recomandari, vor avea concediul pe care-l merita, pentru ca au si ei dreptul cel putin o data pe an, la o perioada in care sa nu mai aiba grija copiilor, ci sa se ocupe si de sufletul lor. Aceasta vacanta in doi sau numai cu adulti, are menirea de a-i elibera de tensiunile acumulate peste an, de a intari acea legatura sufleteasca speciala care exista intre sot si sotie, si care in vartejul vietii de zi cu zi se estompeaza. Vacanta le da ocazia sa se bucure in voie de apropierea trupeasca si sa-si joace relaxati rolurile de iubit si iubita, pentru ca inainte de a fi mama si tata, ei sunt femeie si barbat, iar intr-un cuplu, frustrarile  sunt cele care afecteaza cel mai mult viata de familie. Totodata, acesta este momentul perfect in care isi vor incarca bateriile, pentru ca si ei au nevoie de asta, ca sa poata functiona cat mai bine, odata intorsi acasa. Toate aceste lucruri sunt valabile, mai ales, si pentru parintii copiilor cu diferite dizabilitati, si diverse nevoi speciale, care necesita ingrijiri aparte, pentru ca acesti parinti au o viata mai grea decat ceilalti, traiesc tot timpul cu un stres foarte puternic, aproape mereu sunt la limita epuizarii, sau sufera de oboseala cronica, si niciodata nu au timp si pentru nevoile lor. Ei, in mod expres, au nevoie de aceasta pauza departe de casa, pentru a se reface, caci numai asa isi vor putea ingriji copiii mai departe, fara sa clacheze.

Si pentru ca multi parinti tot amana un astfel de concediu, neconsiderandu-l o prioritate, e important de precizat ca fac o eroare, ale carei efecte negative le va trai toata familia, nu numai ei doi. Caci nu vor avea parte de toate beneficiile pe care le aduce aceasta vacanta (chiar daca au avut un concediu cu toata familia) si fara sa-si dea seama, vor acumula niste frustrari puternice, care se vor rasfrange asupra comportamentului lor in familie, vor afecta comunicarea si calitatea relatiilor dintre ei, chiar si a celor intime, si nu vor sti care este cauza acestor lucruri. Ei bine, cauza este lipsa concediului in doi!

Asa ca, parintii care nu au avut inca un ‚time-out’ (pauza) de la rolul de parinti, mai au o sansa pana la inceperea scolii. Un astfel de concediu in doi este o conditie pentru a avea o viata de familie benefica si plina de armonie. Si daca nu s-au convins inca, sa se gandeasca ca-si iau aceasta vacanta pentru copiii lor, deoarece copiii merita sa aiba niste parinti fericiti!

Ingrijiti-va sufletul, consultati un psiholog!

Psih. Roxana Georgescu

Foto: digitalart

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)
Parintii in concediu, fara copii?, 3.7 out of 5 based on 3 ratings

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ